Doi prieteni în care am deplină încredere (poetul Ion Mureșan și prozatorul Ioan Groșan) mi-au semnalat apariția unui volum de versuri semnat de băimăreanca Elena Cărăușan. Purtând un titlu care contrariază (”Sânge de nisip”, Editura Școala Ardeleană, 2016), cartea compune un triunghi poetic echilateral, adică închide o formulă lirică originală în interiorul a trei laturi (și trei unghiuri) egale. Acestea sunt, ușor de identificat, cele trei subtitluri ale sumarului: Sânge de nisip, Pe strada mea și Oglindă în cer. Dacă intuiția mea se va dovedi adevărată, o anunț pe Elena Cărăușan că triunghiul i-a ieșit mai degrabă isoscel, prima și ultima ”latură” a sumarului având vibrații mai înalte, cea din mijloc fiind ceva mai… joasă, dar asigurând, totuși, o bază suficient de solidă întregului. Două citate, pentru cititorii acestui blog și pentru justificarea acestei prezentări:
”Am trupul slăbit de întrebări./Sângele cald și blând se dăruiește/hrană celulelor hrăpărețe, rebele/ce-mi mușcă nisipul clepsidrei,/cântec, salturi, joacă și râsete de copii/fluidizează sângele ce-mi cere iertare.” (poemul Celule roșii, celule albe – din ciclul Sânge de nisip)
”Arată-mi drumul/unde cuvintele suntem noi/ziduri ridicate-n mister,/porți deschise,/umbre de îngeri goi/ și în noi,/o oglindă în cer”. (poemul Oglindă în cer – din ciclul cu același nume).
Voi mai adăuga doar că volumul este impecabil ilustrat (copertă, interior) de sculptorul Ioan Marchiș, încheind cu (obișnuitul) îndemn de a vă procura și a citi această incitantă carte de versuri.
Volumul de versuri Sânge de nisip scris de Elena Cărăușan, prefațat de Ion Mureșan și iustrat de Ioan Marchiș. Coperta 1.
Sânge de nisip, coperta 4
Ilustrație de interior, autor Ioan Marchiș
Adi Pârvu 