Nu e prost, e ticălos!
Nu știu alții cum sunt, dar eu, unul, m-am hotărât: omul ăsta nu poate fi atât de prost, trebuie că ascunde ceva și acel ceva îl obligă să joace ticălos.
Instanța de judecată din procesul în care a fost contestat statutul nou al USR a suspendat cauza. Nicolae Manolescu, mare critic literar de acte juridice, în loc să publice pur și simplu dispozitivul de încheiere judecătorească, îl comentează și-l face public împreună cu comentariile domniei sale. Din aceste comentarii aflăm că instanța ar fi dat dreptate pârâtei (USR). Așadar, potrivit lui Nicolae Manolescu, criticul de dispoziții judecătorești, membrii USR pot să stea liniștiți la locurile lor, căci instanța a hotărât: da, domnule Manolrscu, să trăiți, dreptatea e de partea d-voastră, judecătorii vă salută și vă urează spor la treabă pe ogorul literar.
În fapt, cauza a fost suspendată, adică, o vreme, nu mai intră pe rol spre a fi judecată. Suspendarea cauzei va înceta și ea va reintra pe rol abia atunci când în cauzele conexe acesteia (alte litigii ale USR cu unii membri ai săi) se vor da sentințe definitive. Aceste alte litigii conexe au prioritate pentru că, în cadrul lor, se va stabili dacă conducerea Manolescu a USR va fi considerată legitimă în continuare, sau va fi considerată caducă prin efectul deciziilor luate în Adunarea Generală Extraordinară din 19 martie 2016. Dacă președiniția Manolescu va fi considerată caducă, devine evident faptul că procesul cu privire la legalitatea statutului manolescian al USR nu mai are rost, căci în actele AGE din 19 martie figurează un statut votat ulterior celui manolescian.
Ce era atât de dureros dacă Nicolae Manolescu nu i-ar fi dezinformat pe membrii USR, ci i-ar fi informat corect? Păi, era ceva foarte dureros. Membrii USR ar fi aflat că acum e pe rol judecarea legitimității conducerii USR-Manolescu (nu statutul manolescian al USR) și – cine știe? – unii din cei 2600 de membri ai USR ar fi putut începe să aibă îndoieli cu privire la conducătorul lor iubit.
Nu era cazul (nu-i așa?!) ca însuși conducătorul iubit să dea apă la moara îndoielilor din mintea supușilor lui, așa că a luat foarfeca de critic literar și din cuvântul amânare (suspendare) a croit luzinca ”Ura! Am înfrânt!”.
Probabil că dacă era în locul lui Nicolae Ceaușescu, pe 20 decembrie 1989, Nicolae Manolescu ar fi încercat să scape de griji cu un simplu comunicat: ”Tovarăși, Timișoara a fost rasă de pe suprafața pământului. Huliganii de acolo și complicii lor timișoreni sunt, acum, în cer. Să facă ei revoluție împotriva tiranului de acolo!”.
Ioan Buduca
Crititcul Nicolae Manolescu, fostul peședinte al USR, joacă ticălor, dezinformându-i pe membrii USR asupra deciziilor instanței de judecată
Adi Pârvu 